06
Apr

alegeri locale

INDEX just|theory

Un update scurt pentru cei interesati:

Legea in toate formele inclusiv cea finala (ma rog, forma trimisa la promulgare) AICI. Legea nr. 35/2008, care a rezultat, nu arata mai bine, e de fapt o colectie de modificari la legile anterioare, probabil va aparea si o forma completa.

Pana una alta:

- primarul este ales in continuare cu majoritatea absoluta sau doua tururi daca nimeni nu ia peste 50% din voturile valabil exprimate

- consilierii locali si judeteni sunt alesi la fel ca si pana acum (proportional pe liste, prag 5% din voturile valabil exprimate)

- (noutatea) presedintele CJ-ului este ales cu majoritate SIMPLA (castiga cel care ia cele mai multe voturi din primul tur)

La prima vedere, e liber la surprize de genul “cand doi se cearta”…

15
Mar

din nou despre soarta uninominalului

INDEX just|theory

Un articol in Informatia de Cluj din care aflam parerea senatorului Peter Eckstein Kovacs despre soarta uninominalului. Senatorul apreciaza ca pur si simplu nu mai este timp fizic pentru aplicarea legii.

“Perioada care trebuie să curgă de la intrarea în vigoare a noii legi electorale până la data alegerilor nu cuprinde cele 75 de zile cerute de legislaţia în vigoare.”

Interesant, nu?

UPDATE: S-a rezolvat, prin HG (cei care vor sa stie si “Cum?”, click aici). Prin vointa politica, orice se rezolva. Sau nu?

13
Mar

colegii uninominale

INDEX just|theory

Am ajuns si aici: deja au inceput discutiile pe tema desenarii colegiilor electorale. Am scris despre aceasta problema aici Despre “districting” si votul “uninominal”.

Un bun inceput pentru cei implicati in acest proces sensibil este recensamantul populatiei, facut “la sange”. Daca ne bazam pe datele de la ultimul (ganditi-va numai la migratia masiva a populatiei, interna si externa, din acesti ani) incepem cu stangul. Ceea ce nu m-ar mira! Oricum, celor care au facut acest proiect se pare ca nu le prea pasa de probleme de finete, atata timp cat sunt tolerate diferente uriase de marime intre colegii (numai asa, cum am mai spus, votul a 10 indivizi poate echivala cu votul a 30 si invers :-) ).

04
Mar

LEGE ELECTORALA forma adoptata de Camera Deputatilor

INDEX just|theory

Astazi Camera Deputatilor a adoptat in procedura de urgenta formula de vot original (s.u.p.p.e.r.!)

Linkul paginii de pe site-ul camerei aici si formula cu amendamente aici (format PDF).

Pe langa denumirea inselatoare de “uninominal” (nu este) am mai citit prin presa ca ar fi de fapt o formula de vot “proportionala” (PR) cu liste deschise, sau cu selectie. Nu este. Pt. ca in PR se voteaza in circumscriptii (multi-member district) nu in colegii uninominale (single member district), tocmai aceasta fiind esenta PR: lupta directa a formatiunilor politice in acelasi bazin electoral si atribuirea mandatelor proportional cu optiunile alegatorilor. Iar selectia se face direct din lista propusa de formatiuni (lista deschisa). Ori in scrutinul adoptat de Camera, formatiunile nu se vor infrunta direct, proportionalitatea revenind “prin efect”. In fine, astept forma finala.

Alte aspecte semnalabile la prima vedere: persista paragrafe intregi preluate cu copy-paste (parca) din vechea lege, sunt tolerate diferente de pana la 30% intre “marimea” colegiilor uninominale (nr. de alegatori)  - se pare ca PD-L a realizat (prea tarziu) ca nu e ok, nu se pomeneste nimic despre sondaje si exit-poll-uri (un viciu, zic eu), termenul de desenare a colegiilor este de numai 90 de zile, nu se umbla la norma de reprezentare (ramane acelasi numar de deputati si senatori, desi cresterea normei/reducerea numarului de alesi era o linie de forta a “primenirii” politice)  etc. etc. etc.

23
Feb

Foaie verde matostat, hai sa vorbim fara rost!

INDEX just|theory

Hotnews.ro publica aici (vezi in josul articolului, la UPDATE) rezultatele unui “sondaj de opinie”, in care romanii spun ca 57% vor “uninominal pur”, 21% “mixt” iar 20% admit, onest, ca nu stiu despre ce e vorba.

Imi imaginez urmatoarea scena: un operator de teren cu clipboardul pe mana stanga si pixul in dreapta il abordeaza procedural corect (a 3-a casa de dreapta, cel mai varstinic barbat) pe nea Caisa in satul Cicanesti judetul Arges (no offense!) cu intrebarea absolut fireasca:

Pentru alegerea deputatilor si senatorilor in Romania, dumneavoastra ce tip de vot doriti?

a) uninominal pur

b) mixt

c) proportional

d) condorcet cu corectie copeland++

e) nu stiu despre ce e vorba

f) NS/NR

23
Feb

Gulasul electoral (S.U.P.P.E.R.!)

INDEX just|theory

Si iata ca o luam de la capat cu “uninominalul”! Am auzit cam cu o jumatate de ureche de noul proiect de “uninominal” pregatit printr-o larga respiratie nationala (cel putin PNL+PSD). Drept sa spun initial nu am bagat in seama aceste stiri, pentru simplu motiv ca eu cred ca si acest proiect va fi sortit esecului la promulgare, mai ales ca nu am auzit (daca imi scapa va rog sa ma corectati) care este pozitia Presedintelui (sau a PD-L). Banuind ca initiatorii stiu asta, poate e doar o incercare de a-l (dis)credita pe presedinte ca fiind cel care impiedica “democratizarea Romaniei prin vot”; As a second thought, poate ar merita acordata o minima atentie proiectului propus, nu pentru ca are sanse reale sa “treaca”, ci pentru originalitatea sa.

Addenda: Pana acum nu am gasit o forma credibila, scrisa, a acestui proiect pentru analiza. Site-ul Camerei (www.cdep.ro) este mai nefunctional ca oricand iar presa a oferit doar informatii trunchiate si ambigue (desigur, proportional cu ceea ce au putut prezenta “initiatorii”…). Hotnews incearca aici o inventariere a “principiilor” noului sistem, aparent neutilizat nicaieri pe glob (in presa s-a acreditat ideea ca ar fi utilizat in Slovenia, ceea ce este fals, acolo se foloseste un sistem proportional cu prag de 4%, tara fiind impartita in 8 circumscriptii a cate 11 deputati, plus doua circumscriptii speciale pt. cele 2 minoritati - italieni si unguri - unde se aplica vot majoritar).

Am retinut pana acum (NB sunt informatii de prin presa, nu sunt oficiale!) ca: a) judetul este circumscriptia electorala, b) la nivelul circumscriptiei (judetului) exista atatea colegii cate mandate de deputat respectiv senator ii revin (eg. Cluj ar avea 5 mandate/colegii pt. senatori si 10 mandate/colegii pt deputati - asta daca nu se modifica norma de reprezentare, despre care nu se pomeneste nimic) c) ar exista un prag electoral de 4 sau 5% (plus 3% pt fiecare formatiune in plus in cazul aliantelor) corelat cu conditia (obligatorie sau alternatiova, nu stiu) de a obtine parca 6 colegii uninominale. Imparteala propriu-zisa s-ar desfasura asa (apud hotnews.ro):

1. Pe baza coeficientului electoral se stabileste numarul de mandate care revin fiecarui partid intr-un judet.
2. Se atribuie mandatele candidatilor care obtin 50% plus 1 intr-un colegiu uninominal.
3. Restul mandatelor se distribuie proportional cu voturile insumate pe care partidul le-a obtinut la nivel de judet si apoi la nivel de tara.
4. Numarul de colegii este egal cu numarul de deputati si senatori.

Hotnews incearca si niste explicatii, nesatisfacatoare, dintre care cea mai “puzzling” e aceasta: ” Prevede un sistem compensator, in sensul in care daca un partid ia toate mandatele prin candidatii care obtin 50% plus 1 in colegii, primeste in plus inca un numar suplimentar de mandate compensatorii. Parte a sistemuuil german.” - nu am inteles nimic! Ce sistem german? Seamana, dar nu rasare - cum spuneam cand eram mici…

In fine, ca sa fie originalul-originalului ni se mai spune ca “Exista o mare probabilitate ca prin uninominalul de 50% plus 1 sa se acopere doar intre 20 si 30% din mandate la nivelul tarii, restul intrind la repartizarea proportionala. Cu alte cuvinte, ponderea proportionalitatii este mai mare decit in formula guvernului, care prevedea ca doar jumatate din mandate se distribuie astfel.” Deci acest “sistem” uninominal majoritar este de fapt unul foarte proportional, as adauga asa cum nu s-a mai vazut in teoria sistemelor electorale si pe care eu il voi numi “sistemul uninominal proprotional pur electoral romanesc (S.U.P.P.E.R.)”!

Nu voi incerca nici o analiza a acestui “sistem” cu adevarat inedit pana cand nu voi vedea proiectul final, negru pe alb (daca il are cineva va rog sa semnalizeze!). Ma intreb, totusi, ce se intampla in tara aceasta daca (caz ipotetic, dar perfect posibil), nimeni nu castiga vreun colegiu cu 50%+1? Pai in acel caz ar trebui ca alesii sa fie desemnati pe baza unei liste pre-existente la nivel de circumscriptie (aha!?) in ordinea procentelor obtinute (aha!?!) si mandatele nedistribuite astfel sa fie redistribuite intr-un sistem national (AHA!). Deci de unde am plecat si unde am ajuns?

In plus, ca si exercitiu de logica, mai adaug (nu am obtinut permisiunea Domniei sale dar sper ca voi fi iertat) comentartiul unei domnisoare, Cristina, pe acest blog (citez in totalitate pentru ca merita!):

Comentariul lui cristina:
februarie 20, 2008

sunt atit de trista, incit singura mea speranta mai e ca nu am priceput eu bine.de exemplu, daca in 10 colegii ale unui judet, nu cistiga nimeni cu 50% +1, ci sa presupunem un caz extrem, partidul A cistiga toate colegiile cu 40%, B are 30%, C 20% D 10%. desi candidatii partidului A au cistigat in toate colegiile, ei nu se pot alege decit in 4? care din cei 10? partidul B nu a cistigat nici un colegiu dar are 3 mandate? care din cei 10 candidati ai lui care nu au cistigat nici unul? … adica vot pe liste da sa votam bucatele de liste, ca impartim lista in colegii ….

smecheria cu 50% +1 mi se pare praf in ochi ca sa mori de nervi. adica daca chiar vreti mortis vot uninominal mai idiotilor, adica astia care mergem la vot, de, tineti pumnii sa va iasa preferatul cu peste 50%, ca daca nu, totul ramine ca inainte, partidul decide cine ce unde merge, penca nu e treaba voastra.

mie mi se face rau, si sincer, daca nu se intimpla ceva inteligent, eu nu merg la vot. emigrez.

No comment…

n gasirea acestor “formule” originale (seamana cu gatitul din cap al unui Gulas electoral) initiatorii nici macar nu mai pot fi banuiti ca ar urmari vreun scop, aceasta incepe sa semene cu arta de amorul artei! Initiatorii (pariez!) habar nu au, si nici nu conceptualizeaza intrebarea, “ce efecte creeaza asupra clasei politice si societatii felul in care se voteaza si modul in care votul este transformat in mandate?” Probabil si-au facut niste calcule pe genunchi, cam ca si un sahist incepator, pana la varful bocancului. Ce e mai departe? Nessun saprà, om vedea!
Celor interesati le recomand sa (re)citeasca principiile enuntate de marchizul de Condorcet si un plus de linkuri pe tema rostului si logicii electorale aici, posturile si comentariile, foarte pertinente, de pe acest “blog” sau urmarind linkurile utile din dreapta paginii.

12
Dec

Fault! - proiect neconstitutional

INDEX just|theory

Amatorism?

“Legea uninominalului asumată de Guvern avea 3 deficienţe, a reamintit preşedintele: nu erau desemnate colegiile electorale, iar prin art. 29 şi 48 se introducea o listă naţională de pe care puteau intra în Parlament oameni care nu primeau niciun vot, sub nicio formă. Articolul 2 introducea noi condiţii de declanşare a alegerilor anticipate decât cele prevăzute în Constituţie.” (TVR)

Nu ma bag la probleme de constitutionalitate, nici nu sunt convins ca insasi Constitutia noastra este perfecta. Dar proiectul respectiv avea vicii, unele sar in ochi, altele sunt mai subtile dar probabil mai periculoase. Unele le-am amintit aici. Dar la nivel de principii este discutabil faptul ca unui singur vot sa ii acorzi doua valente: un vot pentru un candidat (uninominal) si unul pentru o lista implicita sau nu. Principiul normal este 1 vot = 1 alegere (ca e persona ca e lista).

Desi consider sistemele mixte un compromis bun intre PR si “uni”, de la bun inceput amavut nelamuriri asupra scrutinului propus de APD (mult inainte de 2004 dupa cate imi amintesc) tocmai din cauza ambiguitatii. Spre deosebire de acesta, scrutinul mixt utilizat in Germania (germanii nu au pretentia ca au un sistem proportional, APD si sustinatorii sai au aceasta pretentie desi nu este intr-u totul justificata, si sistemul lor fiind, evident, unul mixt - pentru ca mandatele sunt distribuite SI in colegii uni SI in circumscriptii PR!) , este mult mai clar: alegatorul are la dispozitie DOUA voturi: unul pentru o persoana (vot in colegiu uninominal “pur”) si unul pentru o lista, propusa de formatiuni la nivel de land, mandatele fiind impartite egal (50-50%) - jumatate alese uninominal, jumatate pe liste inchise, intr-un sistem PR.

Deci lista nu este aleasa prin efectul rezultatelorr votarii in circumscriptiile “uni” (ca in cazul APD) ci este votata in mod DIRECT. Doar viabilitatea ei este conditionata de depasirea unui prag electoral SI de un numar de minimum 3 reprezentanti ai formatiunii care propune lista (daca imi amintesc exact) alesi in colegii uninominale. Adica fara aceasta conditie indeplinita, lista nu se va alege chiar daca este peste prag si are destule voturi. In modelul APD insa, este posibil ca, paradoxal, o formatiune sa piarda in confruntarile directe (UNI) si sa castige in faza secunda si poate terta, la numararea voturilor, impunand candidati! Adica pierzi si castigi! :-/ In al doilea rand, in aceeasi “logica”, este foarte probabil ca un candidat perdant intr-un colegiu “uni” sa castige in circumscriptia din care provine chiar cu mai multe voturi decat cel care l-a invins direct! Cu alte cuvinte ar putea invoca o “forta” electorala superioara invingatorului lui, doar a luat mai multe voturi!

Dupa ce am inventat “democratia originala”, trebuia sa “inventam” si “scrutinul original”, pana sa ne lamurim ca experimentele la nivel “macro” (de tara) sunt cam costisitoare. Asa ca politicienii nostri (pentru ca eu sustin in continuare ca a lor trebuie sa fie decizia, nu a poporului) ar fi bine sa ia aminte la solutiile rulate prin lume, unde pot fi vazute si evaluate plusurile si minusurile, si dupa consultari cu adevarati specialisti si deliberari pentru a se ajunge la un consens politic, sa aleaga o solutie viabila pentru ceea ce se doreste in Romania. Iar ceea ce se doreste este destul de clar: o democratie functionala si o clasa politica mai credibila. Restul sunt povesti!

Voi raspunde aici comentariului 1 al lui Fumi (din motiv de facilitati de editare, scuze)

…mai, din cate am inteles eu, mult trambitata “lista” nu apare decat in situatii cu totul totului improbabile (sub 1% sanse la fiecare ciclu electoral) cand se “termina” candidatii unei formatiuni dar, conform rezultatelor generale obtinute, formatiunea cu pricina ar trebui sa mai beneficieze de niste parlamentari…Daca-i asa, toata discutia cu “votezi liste” mi se pare cam chitibusara (Fumi)

Da, problema asa pusa e chitibusara - dar aici e vorba de o a doua lista, cea explicita si mai putin probabila (dar e totusi, asa ca nu trebuie neglijata!). Eu insa pun in discutie prima lista, lista implicita. Sau sa ii spun “lista prin efect”. Care e ideea la acest scrutin (PL713amendat (PDF) de la art. 47 incolo)?:

Este o chestie “tricky” - probabil dlui. Parvulescu si altora - in special teoreticieni - li s-a parut o mare gaselnita, si mie mi se pare dar numai la nivel teoretic! Dupa ce s-au centralizat voturile si s-a aplicat filtrul pragurilor SAU conditia de a obtine victorii in colegii uni, la Art. 47 alin 6 se procedeaza la stabilirea numarului de mandate care revin fiecarei formatiuni la nivel national (prin d’Hont, impartirea la 1, 2, 3, etc.) Deci printr-un procedeu specific PR (d’Hont) se stabileste numarul de mandate, dar nu se si dau automat prin acest procedeu. Urmeaza faza B (Art 48), de distribuire, care are 3 (trei) etape, precizate in alin. 4:

extr_l793_art48_4.jpg

Mai trebuie sa ne reamintim ca votarea s-a facut de fapt intr-un numar de colegii = nr. de mandate / 2 si ca aceste colegii formeaza circumscriptii, pe teritoriul actualelor judete!

Deci, ce urmeaza:

Faza 1 (art 48 alin 5) se distribuie toate mandatele la nivel de colegii castigatorilor cu majoritate simpla (FPTP).

FAZA 2 (aici apare “lista de efect” - lista perdantilor castigatori) - iar pentru deliciul ochiului (dar si pentru edificare asupra “claritatii” exprimarii in textul ueni legi, voi posta textul original)

( 8) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47 alin. (2), Biroul Electoral de Circumscripţie întocmeşte o listă cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în colegiile uninominale în care au candidat în prima fază, dispuşi în ordinea descrescătoare a procentelor din voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat, până la a opta zecimală, de către competitorii electorali care au depăşit pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate în total în colegiul în care au candidat.
(9) Dacă în oricare etapă ulterioară de atribuire a mandatelor un competitor electoral atinge sau depăşeşte număturl de mandate care i-ar reveni potrivit prevederilor art. 47 alin. (5) şi (6), acesta nu va mai primi nici un mandat ulterior.
(10) În cea de a doua etapă, la nivelul circumscripţiei electorale, Biroul Electoral de Circumscripţie atribuie mandatele după cum urmează:
a) Stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiile uninominale în care au candidat, la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează sa fie aleşi în acea circumscripţie;
b) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaţilor săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei electorale, la coeficientul electoral al circumscripţiei electorale reţinându-se partea întreagă nerotunjită a câtului.
c) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47, alin. (2), din numărul rezultat în urma operaţiei de la lit. b) se scade numărul de mandate obţinut la nivelul colegiilor uninominale din circumscripţia respectiva în conformitate cu prevederile alin. (5), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă a atribuirii mandatelor. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare partid se alocă candidaţilor acestora în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (8).
d) În cazul în care rezultatul operaţiei de la punctul c) este negativ sau nul la nivelul unor circumscripţii electorale, pentru un competitor electoral, respectivul competitor electoral nu va primi nici un mandat în etapa a doua de redistribuire, partidul reţinând mandatele câştigate în prima fază, urmând ca în etapa a treia să se aplice prevederile de la punctul e).
e) Lista prevăzută la alin. (8), câturile electorale subunitare ramase în urma operaţiei de la lit. c) pentru fiecare competitor electoral, precum şi mandatele de deputat şi cele de senator care revin circumscripţiei electorale, dar care nu au putut fi atribuite de Biroul Electoral de Circumscripţie la nivelul colegiilor uninominale sau la nivelul circumscripţiei electorale se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
f) La finalizare, toate operaţiile sunt comunicate Biroului Electoral Central. În urma centralizării situaţiei distribuirii din primele două etape, Biroul Electoral Central procedează la efectuarea celei de-a treia etape a distribuirii mandatelor la Camera Deputaţilor şi Senat.
(11) În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obţine la nivelul unei circumscripţii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională suplimentara, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv.
(12) Numărul de mandate de deputat şi senator însumat la nivelul fiecărei circumscripţii electorale nu poate fi crescut în prima şi a doua fază a distribuirii mandatelor.
(13) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, pentru fiecare partid politic, alianţa politica, alianţa electorala sau organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte operaţia prevăzută la alin. (1) numărul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul circumscripţiilor electorale.

Obs. 1Sublinierile imi apartin. 2. in textul legii urmeaza si lamuririle cu Faza3 - lista nationala (explicita) 3. las la o parte orice discutie/paralela (foarte utila) intre scrutinul actual cu metodele de ditribuire a mandatelor si redistribuirile nationale si metoda propusa sua mai exact o discutie despre “de fapt, care e marea schimbare?”

Citit? Inteles? Bun! Sa revenim la intrebarile de baza:

1. Este OK ca acordand un vot unui candidat X IMPLICIT (dar fara ca neaparat sa stii) sa dai un vot si formatiunii din care provine si, mai departe, IMPLICIT unor persoane (candidati in aceeasi circumscriptie dar in ale colegii) pe care POATE nu ai dori sa le alegi? si, prin urmare

2. Este corecta afirmatia ca in acest caz 1 (un) vot are 2 (doua) efecte electorale - alege 1 om si 1 lista? Daca da, este OK?

3. Este OK ca un candidat care a pierdut confruntarea intr-un colegiu uninominal sa castige, totusi, un mandat in aceeasi circumscriptie in care a candidat (posibil cu mai multe voturi decat cel care l-a invins in colegiul uni)?

Comparativ, voi cita in continuare modul de functionare al scrutinului german.

How Does the German Electoral System Work?

In the elections to the Bundestag, each voter has two votes. The first vote (Erststimme) is given to candidates of parties in the districts; the second vote (Zweitstimme) is given to the party list (Landesliste). The candidate which gets the plurality of votes in the electoral district wins. The second votes determine how many representatives will be send from each party to the Bundestag. There are 598 representatives in all. The number of representatives for each party is determined according to Hare/Niemeyer formula.

In the first procedure for distributing the seats, the number of seats for each party is determined. In this procedure, the second votes at the national level of the parties’ lists are added. The Hare/Niemeyer methode is applied to all of these votes, thereby determining the total seats for each party. In the distribution of the seats, only those parties participate which, at the national level (until 1956, at the federal state level), reached the 5 percent threshold or were able to get three direct seats.

The second procedure for the assignment of seats uses, once again, the Hare/Niemeyer formula for determining how many seats correspond to each party at the list level, given the total number of representatives won at the national level. Only after having defined how many seats correspond to each party in each Land or federal state, then the direct seats that correspond to each party are figured out. If one party has won more direct seats with the first votes than those that correspond to it according to the second votes, the party may retain those seats, such that the total number of seats temporarily increases (these are the so-called excess seats or Ueberhangmandate).

sursa Friedrich Ebert Stiftung

Simplu, clar, eficient! German… :-)

 

28
Nov

mult zgomot pentru nimic*… si o “tema pt. acasa”

INDEX just|theory

Se pare ca aceasta * este singura concluzie corecta care se poate trage dupa incheierea scrutinelor, pe 25 decembrie. Pentru cei care, insa, si-au incalzit cat de cat creierele cu “probleme” electorale si au prins gustul (ceea ce e, totusi, un castig!), le indic sa treaca de la teorie la practica si sa rezolve o problema simpla: calcularea mandatelor.

Metoda de distribuire utilizata pentru atribuirea mandatelor la alegerile europarlamentare a fost d’Hont - cum functioneaza gasiti cu un search pe net sau in textul legii (PDF) la Art. 21. Datele finale le gasiti la www.bec2007pe.ro/rezultate sau click aici (PDF). Aveti la indemana toate datele, nu spun mai mult, deci succes!

ATENTIE!! Exista si un premiu, pentru care merita sa “luptati”: veti afla cum de fapt, in subsidiar, contra curentului (daca studiati putin metoda veti intelege si de ce) castigatorii au pierdut iar “bad-marker-ii” au castigat :-) . In plus, veti patrunde in culisele procesului electoral si va veti face o idee despre cum functioneaza la nivel discret “proportionalitatea”.

Astept comentariile voastre referitor la ce ati descoperit! Bafta!

Cris.

p.s. aveti si un atu: mandatele finale, de prin ziare - rezultatele trebuie sa “puste”!! ;-)

22
Nov

stiri - au aparut (cam tarziu) si opiniile specialistilor*

INDEX just|theory

Va semnalez aparitia recenta (pe hotnews) a doua articole care iau in analiza sistemele de vot. Unul este realizat de tineri cercetatori de la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj, centrul pentru Studiul democratiei de la Facultatea de Stiinte Politice, sub coordonarea conf. univ. Dr. Gabriel Badescu, seful catedrei de Stiinte Politice. Apreciez la acest studiu aerul proaspat, dat de contributia unor tineri care nu prea pot fi banuit de parti-pris-uri. Coordonatorul editorial, Dan Tapalaga, a contribuit, probabil, la “traducerea” intr-un limbaj jurnalistic - bagatorii de seama de serviciu au “atacat” chiar in acest punct, condamnand lipsa de rigoare stiintifica. Studiul are rigoare stiintifica pentru cei care stiu sa vada, dar limbajul jurnalistic este un punct bun: il face mai usor de inteles. SI evident, nu isi propune si nici nu afirma nicaieri ca ar fi exhaustiv - asa ca “handle with care”!

Un alt studiu ii apartine Marinei Popescu. Pentru mine a fost o surpriza placuta sa constat ca in sfarsit cineva “bazat” intervine in discutii. Pentru cei care nu stiu, Marina Popescu este una dintre putinele persoane din Romania care, fara indoiala, au EXPERTIZA in domeniu. MP se si prezinta in subsolul studiului (f pe scurt este doctor la o universitate de top in domeniu - Essex - in stiinte politice si expertiza sa este chiar pe teoria sistemelor electorale.)

“Nu am vrut sa intervin in dezbaterea actuala legata de referendum, desi am experienta de cercetare in domeniu, tocmai pentru ca a disparut aproape cu totul orice urma de discutie rationala si nepartizana legata de sisteme electorale si nu de mituri (exceptiile se pot numara pe degetele de la o mina).
Intr-un astfel de context, o parere “academica” nu conteaza, asta mai ales ca schimbarile uluitoare de pozitie ale celor din lumea universitara au trecut neobservate si nechestionate. “

…spune Marina Popescu in preambul. Corect! Va invit sa cititi acest studiu, care desi este scris la rigoare academica este, spun eu, totusi, un articol de opinie. Marina Popescu desfiinteaza, cu metoda, scrutinul uninominal in doua tururi, pentru ca apoi sa laude (tot metodic) scrutinul pe care il numeste “uninominal proportional” sau “metoda APD-PNL”. Nu ma indoiesc de argumentele prezentate si de expertiza Marinei Popescu si evident ca si un specialist poate avea pareri, dar am avut impresia (corectati-ma daca gresesc!) ca dincolo de modelul teoretic, Marina Popescu este de acord chiar cu legea in sine.

Prin urmare, referindu-ne strict la lege, am doar doua intrebari, pentru a nu intra in detalii: 1. ce parere are departamentul de Stiinte Politice al Uni. Essex despre rezolvarea unui balotaj electoral important prin tragere la sorti, respectiv 2. de tolerarea unei diferente de populatie intre colegiile uninominale de pana la 33%?

PS Am mai remarcat un supliment la tema al Romaniei libere, dar acolo sunt multe articole de opinie si destul de multe neclaritati

* nu ca nu ar fi si dnii. Cristian Preda, Cristian Parvulescu, Sebastian Lazaroiu etc. specialisti, dar implicarea lor publica ma face sa nu ii recomand ca si voci echidistante in problema de fata.

17
Nov

STIRI - norma de reprezentare (discutii)

INDEX just|theory

Am gasit aceasta stire pe hotnews:

“Invitat vineri la Radio Romania Actualitati la emisiunea “Ziua si evenimentul”, presedintele Traian Basescu a declarat ca prin participarea la referendumul pentru adoptarea sistemului de vot uninominal, pentru prima data, romanii vor face legea pentru politicieni, si nu politicienii pentru romani. Seful statului a mentionat ca sistemul de uninominal majoritar in doua tururi pe care il propune la referendum implica reducerea numarului de parlamentari la 360 - 120 de senatori si 240 de deputati.” (SN)

Adica aici se propune de fapt cresterea normei de reprezentare. Sa vedem comparativ cine ce propune:

Situatia actuala (prin L373/2004), bazata pe rezultatele recensamantului din 2002 (POP = 21.698.181 loc):

Normele de reprezentare sunt 1 dep/70k loc, 1 sen/160k lok, prin procesul de distribuire-redistribuire au rezultat 313+12 dep (12 de la minoritati) si 137 sen.

Potrivit proiectului PNL pt. caree Guvernul si-a asumat raspunderea, normele de reprezentare rezultate sunt (pot exista mici variatii) 1 dep/79 k loc, 1 sen/170 k loc, deci ar fi cca. 275 deputati si 127 senatori;

Potrivit informatiilor din stirea de mai sus (propunere presedinte?) adica la 240 dep si 120 sen ar rezulta, printr-un calcul invers, normele de 1 dep/90k loc si 1 sen la 180k locuitori.

Intrebarea e, de unde scot acesti oameni aceste numere? Nu am auzit nici o explicatie, pur si simplu s-au pus acolo niste numere (Cristian Parvulescu a incercat o explicatie, in sustinerea proiectului APD, prin relatia ales-alegator, nu sunt convins ca tine sau ca e suficient, cred ca ar trebui si niste baze mai palpabile).

Iata comparativ situatia in cateva tari europene:

norme_rep_eur.jpg

Am facut niste calcule grosiere (impartire simpla), dar rezultatul e suficient pentru a fi ilustrativ: viziunea asupra normei de reprezentare difera de la o tara la tara, dar cred ca in unele tari (ma rog, la initiatorii legilor) veti gasi si explicatii pentru aceste numere. In altele, nu.

* In cazul Germaniei situatia e putin diferita, fiind un stat federal exista si parlamente de land, deci nu trebuie sa mire norma foarte mare de reprezentare