INDEX just|theory
Amatorism?
“Legea uninominalului asumată de Guvern avea 3 deficienţe, a reamintit preşedintele: nu erau desemnate colegiile electorale, iar prin art. 29 şi 48 se introducea o listă naţională de pe care puteau intra în Parlament oameni care nu primeau niciun vot, sub nicio formă. Articolul 2 introducea noi condiţii de declanşare a alegerilor anticipate decât cele prevăzute în Constituţie.” (TVR)
Nu ma bag la probleme de constitutionalitate, nici nu sunt convins ca insasi Constitutia noastra este perfecta. Dar proiectul respectiv avea vicii, unele sar in ochi, altele sunt mai subtile dar probabil mai periculoase. Unele le-am amintit aici. Dar la nivel de principii este discutabil faptul ca unui singur vot sa ii acorzi doua valente: un vot pentru un candidat (uninominal) si unul pentru o lista implicita sau nu. Principiul normal este 1 vot = 1 alegere (ca e persona ca e lista).
Desi consider sistemele mixte un compromis bun intre PR si “uni”, de la bun inceput amavut nelamuriri asupra scrutinului propus de APD (mult inainte de 2004 dupa cate imi amintesc) tocmai din cauza ambiguitatii. Spre deosebire de acesta, scrutinul mixt utilizat in Germania (germanii nu au pretentia ca au un sistem proportional, APD si sustinatorii sai au aceasta pretentie desi nu este intr-u totul justificata, si sistemul lor fiind, evident, unul mixt - pentru ca mandatele sunt distribuite SI in colegii uni SI in circumscriptii PR!) , este mult mai clar: alegatorul are la dispozitie DOUA voturi: unul pentru o persoana (vot in colegiu uninominal “pur”) si unul pentru o lista, propusa de formatiuni la nivel de land, mandatele fiind impartite egal (50-50%) - jumatate alese uninominal, jumatate pe liste inchise, intr-un sistem PR.
Deci lista nu este aleasa prin efectul rezultatelorr votarii in circumscriptiile “uni” (ca in cazul APD) ci este votata in mod DIRECT. Doar viabilitatea ei este conditionata de depasirea unui prag electoral SI de un numar de minimum 3 reprezentanti ai formatiunii care propune lista (daca imi amintesc exact) alesi in colegii uninominale. Adica fara aceasta conditie indeplinita, lista nu se va alege chiar daca este peste prag si are destule voturi. In modelul APD insa, este posibil ca, paradoxal, o formatiune sa piarda in confruntarile directe (UNI) si sa castige in faza secunda si poate terta, la numararea voturilor, impunand candidati! Adica pierzi si castigi! :-/ In al doilea rand, in aceeasi “logica”, este foarte probabil ca un candidat perdant intr-un colegiu “uni” sa castige in circumscriptia din care provine chiar cu mai multe voturi decat cel care l-a invins direct! Cu alte cuvinte ar putea invoca o “forta” electorala superioara invingatorului lui, doar a luat mai multe voturi!
Dupa ce am inventat “democratia originala”, trebuia sa “inventam” si “scrutinul original”, pana sa ne lamurim ca experimentele la nivel “macro” (de tara) sunt cam costisitoare. Asa ca politicienii nostri (pentru ca eu sustin in continuare ca a lor trebuie sa fie decizia, nu a poporului) ar fi bine sa ia aminte la solutiile rulate prin lume, unde pot fi vazute si evaluate plusurile si minusurile, si dupa consultari cu adevarati specialisti si deliberari pentru a se ajunge la un consens politic, sa aleaga o solutie viabila pentru ceea ce se doreste in Romania. Iar ceea ce se doreste este destul de clar: o democratie functionala si o clasa politica mai credibila. Restul sunt povesti!
Voi raspunde aici comentariului 1 al lui Fumi (din motiv de facilitati de editare, scuze)
…mai, din cate am inteles eu, mult trambitata “lista” nu apare decat in situatii cu totul totului improbabile (sub 1% sanse la fiecare ciclu electoral) cand se “termina” candidatii unei formatiuni dar, conform rezultatelor generale obtinute, formatiunea cu pricina ar trebui sa mai beneficieze de niste parlamentari…Daca-i asa, toata discutia cu “votezi liste” mi se pare cam chitibusara (Fumi)
Da, problema asa pusa e chitibusara - dar aici e vorba de o a doua lista, cea explicita si mai putin probabila (dar e totusi, asa ca nu trebuie neglijata!). Eu insa pun in discutie prima lista, lista implicita. Sau sa ii spun “lista prin efect”. Care e ideea la acest scrutin (PL713amendat (PDF) de la art. 47 incolo)?:
Este o chestie “tricky” - probabil dlui. Parvulescu si altora - in special teoreticieni - li s-a parut o mare gaselnita, si mie mi se pare dar numai la nivel teoretic! Dupa ce s-au centralizat voturile si s-a aplicat filtrul pragurilor SAU conditia de a obtine victorii in colegii uni, la Art. 47 alin 6 se procedeaza la stabilirea numarului de mandate care revin fiecarei formatiuni la nivel national (prin d’Hont, impartirea la 1, 2, 3, etc.) Deci printr-un procedeu specific PR (d’Hont) se stabileste numarul de mandate, dar nu se si dau automat prin acest procedeu. Urmeaza faza B (Art 48), de distribuire, care are 3 (trei) etape, precizate in alin. 4:
Mai trebuie sa ne reamintim ca votarea s-a facut de fapt intr-un numar de colegii = nr. de mandate / 2 si ca aceste colegii formeaza circumscriptii, pe teritoriul actualelor judete!
Deci, ce urmeaza:
Faza 1 (art 48 alin 5) se distribuie toate mandatele la nivel de colegii castigatorilor cu majoritate simpla (FPTP).
FAZA 2 (aici apare “lista de efect” - lista perdantilor castigatori) - iar pentru deliciul ochiului (dar si pentru edificare asupra “claritatii” exprimarii in textul ueni legi, voi posta textul original)
( 
Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47 alin. (2), Biroul Electoral de Circumscripţie întocmeşte o listă cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în colegiile uninominale în care au candidat în prima fază, dispuşi în ordinea descrescătoare a procentelor din voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat, până la a opta zecimală, de către competitorii electorali care au depăşit pragul electoral şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate în total în colegiul în care au candidat.
(9) Dacă în oricare etapă ulterioară de atribuire a mandatelor un competitor electoral atinge sau depăşeşte număturl de mandate care i-ar reveni potrivit prevederilor art. 47 alin. (5) şi (6), acesta nu va mai primi nici un mandat ulterior.
(10) În cea de a doua etapă, la nivelul circumscripţiei electorale, Biroul Electoral de Circumscripţie atribuie mandatele după cum urmează:
a) Stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru candidaţii independenţi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiile uninominale în care au candidat, la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează sa fie aleşi în acea circumscripţie;
b) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaţilor săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei electorale, la coeficientul electoral al circumscripţiei electorale reţinându-se partea întreagă nerotunjită a câtului.
c) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47, alin. (2), din numărul rezultat în urma operaţiei de la lit. b) se scade numărul de mandate obţinut la nivelul colegiilor uninominale din circumscripţia respectiva în conformitate cu prevederile alin. (5), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă a atribuirii mandatelor. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare partid se alocă candidaţilor acestora în ordine descrescătoare în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (8).
d) În cazul în care rezultatul operaţiei de la punctul c) este negativ sau nul la nivelul unor circumscripţii electorale, pentru un competitor electoral, respectivul competitor electoral nu va primi nici un mandat în etapa a doua de redistribuire, partidul reţinând mandatele câştigate în prima fază, urmând ca în etapa a treia să se aplice prevederile de la punctul e).
e) Lista prevăzută la alin. (8), câturile electorale subunitare ramase în urma operaţiei de la lit. c) pentru fiecare competitor electoral, precum şi mandatele de deputat şi cele de senator care revin circumscripţiei electorale, dar care nu au putut fi atribuite de Biroul Electoral de Circumscripţie la nivelul colegiilor uninominale sau la nivelul circumscripţiei electorale se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
f) La finalizare, toate operaţiile sunt comunicate Biroului Electoral Central. În urma centralizării situaţiei distribuirii din primele două etape, Biroul Electoral Central procedează la efectuarea celei de-a treia etape a distribuirii mandatelor la Camera Deputaţilor şi Senat.
(11) În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obţine la nivelul unei circumscripţii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională suplimentara, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv.
(12) Numărul de mandate de deputat şi senator însumat la nivelul fiecărei circumscripţii electorale nu poate fi crescut în prima şi a doua fază a distribuirii mandatelor.
(13) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, pentru fiecare partid politic, alianţa politica, alianţa electorala sau organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte operaţia prevăzută la alin. (1) numărul de mandate obţinute la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul circumscripţiilor electorale.
Obs. 1Sublinierile imi apartin. 2. in textul legii urmeaza si lamuririle cu Faza3 - lista nationala (explicita) 3. las la o parte orice discutie/paralela (foarte utila) intre scrutinul actual cu metodele de ditribuire a mandatelor si redistribuirile nationale si metoda propusa sua mai exact o discutie despre “de fapt, care e marea schimbare?”
Citit? Inteles? Bun! Sa revenim la intrebarile de baza:
1. Este OK ca acordand un vot unui candidat X IMPLICIT (dar fara ca neaparat sa stii) sa dai un vot si formatiunii din care provine si, mai departe, IMPLICIT unor persoane (candidati in aceeasi circumscriptie dar in ale colegii) pe care POATE nu ai dori sa le alegi? si, prin urmare
2. Este corecta afirmatia ca in acest caz 1 (un) vot are 2 (doua) efecte electorale - alege 1 om si 1 lista? Daca da, este OK?
3. Este OK ca un candidat care a pierdut confruntarea intr-un colegiu uninominal sa castige, totusi, un mandat in aceeasi circumscriptie in care a candidat (posibil cu mai multe voturi decat cel care l-a invins in colegiul uni)?
Comparativ, voi cita in continuare modul de functionare al scrutinului german.
How Does the German Electoral System Work?
In the elections to the Bundestag, each voter has two votes. The first vote (Erststimme) is given to candidates of parties in the districts; the second vote (Zweitstimme) is given to the party list (Landesliste). The candidate which gets the plurality of votes in the electoral district wins. The second votes determine how many representatives will be send from each party to the Bundestag. There are 598 representatives in all. The number of representatives for each party is determined according to Hare/Niemeyer formula.
In the first procedure for distributing the seats, the number of seats for each party is determined. In this procedure, the second votes at the national level of the parties’ lists are added. The Hare/Niemeyer methode is applied to all of these votes, thereby determining the total seats for each party. In the distribution of the seats, only those parties participate which, at the national level (until 1956, at the federal state level), reached the 5 percent threshold or were able to get three direct seats.
The second procedure for the assignment of seats uses, once again, the Hare/Niemeyer formula for determining how many seats correspond to each party at the list level, given the total number of representatives won at the national level. Only after having defined how many seats correspond to each party in each Land or federal state, then the direct seats that correspond to each party are figured out. If one party has won more direct seats with the first votes than those that correspond to it according to the second votes, the party may retain those seats, such that the total number of seats temporarily increases (these are the so-called excess seats or Ueberhangmandate).
sursa Friedrich Ebert Stiftung
Simplu, clar, eficient! German… 
februarie 20, 2008