Despre „gerrymandering” si „malapportionment” cu exemple putine si clare

Al doilea termen (malapportionment) nici nu l-as fi luat in consideratie daca APD prin proiectul de lege pentru „uninominalul” lor mixt (un non-sens, dar nu ii suspectez ca eroare in termeni le-ar apartine, ei doar o tolereaza) nu si-ar fi batut un cui in talpa, cum am mai spus. Recitez articolul cu pricina din proiectul de Cod Electoral (art. 80/2):

e) în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu să fie cu cel mult 33% mai mare decât cel mai mic colegiu, în condiţiile în care sunt respectate prevederile de la lit. a), lit. b) şi lit. c); (ingrosarea imi apartine)

Bun, deci APD/PLD legifereaza o diferenta de populatie de max 1/3 intre colegii. Ce inseamna aceasta: avand in vedere ca fiecare colegiu are alocat un singur mandat (la sectia de votare X se alege unul singur dintre catindati si anume acela care obtine cele mai multe voturi, nu neaparat jumatate plus unu) rezulta foarte pe scurt ca votul a zece alegatori din colegiul X (cel mai mare) poate fi EGAL cu votul a 7 alegatori din colegiul Y (cel mai mic). Va las sa judecati, mentionand doar in teoria si practica delimitarii de single member districts (colegii uninominale) principalul criteriu si primul luat in considerare la este POPULATIA, adica respectarea cat mai stricta a indicatorului de populatie (populatia totala, numarul de alegatori etc) in unele state din SUA abaterea admisa fiind de max 1%. Repet ca probabil APD se bazeaza pe a doua valenta a votului (componenta proportionala, lista generata de numarul total de voturi obtinute de o formatiune politica) dar nici asa diferenta de 1/3 nu mi se pare acceptabila.

A doua (de fapt prima) problema este a gerrymandering-ului. Deci putin despre Gerrymandering si (si mai) putin despre Tullymandering, sau ce se intampla cand viata bate filmul).

 

Bostonm Gazette March 26, 1812

Deci in intersantul articol din Wikipedia veti gasi si cateva desene si o multime de explicatii. Acestea se refera la cazul altor tari (in special SUA, dar si Canada, Germania) si cand e vorba de altii, lucrurile stau foarte bine. Iata ce s-ar putea intampla in propria ograda:

Sa zicem ca locuiti intr-o zona populata cu meseriasi si agricultori. Dvs. sunteti, desigur, un meserias. Meseriasii sunt concentrati in centrul zonei, intr-un oras, iar agricultorii la periferie. La oras locuiesc, totusi, si cativa agricultori. Impreuna populati ceea ce la alegeri numim o circumscriptie electorala, careia ii revin trei mandate de deputati. Agricultorii, in total, sunt ceva mai numerosi (vezi modelul de mai jos). Aceste doua nobile meserii au insa specificitati iar agenda pe termen lung are unele diferente. Prin urmare fiecare breasla are pentru alegerile care urmeaza proprii candidati. Au si culori electorale diferite: meseriasii sunt „RUBY” iar agricultorii „OLIVE” (Disclaimer pentru culorile stupide: incerc sa evit orice confuzie cu realitatea). Iata ce s-ar intampla in mai multe scenarii:

Enuntul:

In tinutul X locuiesc 216 indivizi cu drept de vot. 90 dintre acestia locuiesc spre periferie si se ocupa cu agricultura. 126 locuiesc la oras (in centru) avand preocupari diferite: 96 sunt meseriasi, iar 30 agricultori. Situatia analitica arata, deci, cam asa:

tabel_model_sat_oras_revise.jpg

Sa rulam in aceasta mica comunitate mai multe variante de scrutin:

Scenariul I Alegeri intr-un sistem proportional (PR). Rezultatele sunt destul de evidente, in acest caz (ne referim la un sistem proportional ideal si la un vot sincer), desi diferenta e mica, agricultorii s-ar alege cu 2 mandate iar meseriasii se vor multumi cu unul. PR: V vs. R 2:1

Scenariul II Alegeri in sistem uninominal (FPTP). Pentru inceput este nevoie de delimitarea a trei colegii uninominale. Intr-un caz de perfect-apportionment (1:1 ratio), marimea fiecarui district este 72 (total pop / 3). Si aici va propun spre reflectie doua cazuri:

CAZUL II.A – imparteala (districting) o fac OLIVE/agricultorii norocosi (invocand, sa zicem, o reprezentare echitabila sat oras) ca in figura de mai jos (l-am numit MODELUL RADIAL):

modelul radial

Am presupus ca liniile demarca exact populatiile (ca in figura) iar agricultorii de pe la oras sunt omogen distribuiti intre alegatorii roz. De asemenea asumam prezenta la vot 100% si faptul ca toti OLIVE, respectiv toti RUBY isi voteaza cinstit proprii candidati. Ce putem observa? Ca meseriasii au fost zdrobiti fara drept de apel, fara posibilitatea de a visa vreodata la un mandat. Scor: V vs. R 3-0 !

CAZUL II.B – imparteala (districting) o fac RUBY/meseriasii suparati (invocand, de aceasta data, diferentele dintre sat si oras, specificul samd), asa (MODELUL CONCENTRIC):

model concentric

Ce se observa cu ochiul liber in acest caz? Ca in doua dintre cele 3 colegii (C1 si C2 – colegiul central si urmatorul), gratie majoritatii simple, meseriasii ii surclaseaza pe agricultori, situatia stand asa: C1 (ruby=57, olive=15, total 72), C2 (r=39, 0=33, total 72), C3 (r=0, v=72, total 72) deci rezultatul este V vs. R : 1:2 !!!

Iata ca prin simpla „manipulare” a metodelor electorale si a granitelor districtuale am reusit sa obtinem trei rezultate total diferite. In primul caz (PR) cei majoritatea preferintelor este rasplatita cu 2 mandate din 3, in al doilea caz, prin vot uninominal majoritatea Olive culege 3 mandate din 3, iar in ultimul caz, tot prin vot uninominal, aceeasi majoritate trebuie sa se multumeasca cu doar un mandat, celelalte doua revenindu-le „minoritarilor”. Si acum, amintiti-va ca Dvs. erati unul dintre meseriasi (Ruby)!

NB: In ambele cazuri – II.A si B – s-a respectat cu strictete criteriul populatiei, iar cele doua moduri de impartire, absolut matematice, sunt puternice atat ca metoda, dar si ca argumente (invocate de parti)! In schimb, intr-o modelare mai pot aparea multe alte criterii care sa impiedice sau favorizeze asemenea „delimitari” eg.: compactitatea, omogenitatea, contiguitatea, graful optim al drumuri spre centrele de votare etc. Desi este flagranta ca si rezultat, delimitarea in cazul A indeplineste o multime de rigori, in timp ce delimitarea B are destule neajunsuri. Oricum, asemenea delimitari se pot face la nesfarsit, ceea ce am dorit sa demonstrez este atentia deosebita care trebuie acordata acestui proces!

Daca modelarile de mai sus sunt facute pe un caz particular, in realitate, in teren, pot aparea nenumarate asemenea cazuri. Este interesant de continuat studiul cu ceea ce se intampla in cazul „numerelor mari”, care sunt efectele/consecintele? Multiplicate, unele abateri se pot corecta (se disipa) dar altele se pot accentua.

Acum incercati sa replicati aceste modelari la cazul orasului sau judetului in care locuiti. Ganditi orasul resedinta cu localitatile satelite ca un centru, iar orasele mici si comunele periferia (modelul este cvasi-valabil pentru orice judet din Ro). Puteti sa faceti o evaluare mentala a asemanarilor-diferentelor intre aceste zone si asupra comportamentului electoral al locuitorilor respectivi? Probabil aveti la indemana si niste date, din alegerile trecute – think about, nu este „rocket science”! Eu am facut niste calcule raportate la judetul Cluj pe cifrele din alegerile precedente la nivel de orase si comune si am obtinut niste rezultate, pe baza carora am facut niste proiectii (pe care deocamdata nu le voi publica 🙂 ). Pot sa va spun doar ca sunt foarte interesante. De aici insa trebuie sa porneasca o discutie sanatoasa despre modelul de scrutin ales, rostul si rolul proportionalitatii/compensarii, ratia intre liste si colegii uninominale in cazul unui sistem mixt, prag electoral samd.

Gerrymanderingul, insa, in practica poate fi mult mai pervers, manipulatorii datelor putand sa ignore toate principiile enumerate mai sus, chiar si pe cel al populatiei, ajungandu-se la delimitari ale colegiilor de forma „salamandrei” din acea gravura de ziar sau, practic, la shape-ul electoral bizar din Texasul anului 2004 (zilele noastre). In aceste cazuri conflictul (daca este sesizat…) ajunge sa fie transat in instanta, iar daca baza legislativa este slaba iar legiuitorul nu este pregatit… You figure!

Pt. ca am ramas dator, Tullymandering-ul (de la numele onorabilului James Tully, ministru irlandez in anii 70), pe de alta parte, apare atunci cand lucrurile cu Gerrymandering-ul merg prost, adica „manevra” este executat gresit (din nestiinta), sau prin scaparea din vedere a unor „amanunte”(in speta cu dl. Tully prezenta la vot). Adica dintr-o intentie rea iese un lucru bun. Sau rau pentru proprietarul intentiei.

Addenda: Acum vad ca desenele („figurile” 🙂 ) sunt cam „functionaliste” (adica destul de urate), dar sper ca sunt clare si sugestive (voi incerca in weekend pe lumina sa le fac mai prezentabile), au insa meritul ca impreuna cu modelarea sa fie 100% originale. Cu un click pe ele se deschide varianta 1:1 mai clara.

Edit: Dupa cum am promis, am schimbat „figurile” si implicit si conventiile de notare. Am modificat si valorile, pentru cainitial am lucrat cam inginereste a.i. cativa agricultori de la oras trebuia sa se divizeze pentru a vota in doua colegii (pentru exemplificare era OK dar nu e frumos, avand in vedere ca lucram cu oameni, nu cu masini, desi sunt destui care cu creierul ar vota intr-o parte si cu burta intr-alta :-)) )

Reclame
Acest articol a fost publicat în Discutii tehnice și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s