Despre absenta de la vot, votul obligatoriu si votul negativ

Voi pune in discutie un alt element important in economia scrutinului si, mai ales, a rezultatelor acestuia: Prezenta la vot (voter turnout). Pentru incalzire, o intrebare: Este legitimitatea alesilor o consecinta a prezentei la vot? Cum spuneam in alt entry, in alegerile generale din 2004, din cca. 18 milioane de alegatori inscrisi in lista electorala permanenta au votat cca 11 mil., pt ca voturi valabile sa ramana 10.188.106. Alianta DA a adunat 3.191.546, iar PSD+PUR 3.730.352 voturi. In anul 2000, la un numar de alegatori si o prezenta la vot similare, Polul Social Democrat se „impunea” cu 3.968.464 voturi culese in scrutin. Iata deci ca „victoria in alegeri” poate fi asumata cu rezultate care reprezinta doar 1/3 din preferintele celor care s-au prezentat la vot, 1/6 din totalul celor cu drept de vot si sub 1/7 din totalul populatiei. Aceasta in conditiile unei prezente la vot foarte bune pentru democratiile moderne (cca 60%).

In teorie, lipsa de la vot in aceste conditii nu este o problema (daca prezenta scade dramatic, cum s-a intamplat la alegerile pentru PE din anul 2004, situatia se complica – voi reveni), aceasta pentru ca, spun specialistii (sociologi si politologi), distributia preferintelor absentilor nu ar modifica rezultatele generale, deoarece acestia ar replica, proportional, patternul preferintelor celorlalti.

I.M. Acest lucru este valabil in cazul celor care se declara nehotarati in sondajelor de opinie la intrebarea clasica „Cu cine ati vota daca maine ar fi alegeri?” (o intrebare care, mie, mi se pare oricum inutila in aceasta forma, odata pentru ca „maine” nu vor fi alegeri si doi, pentru ca mai ok mi se pare formularea „care sunt preferintele Dvs. dintre persoane, partide etc.”?).

Este corecta aceasta premisa (care aduce un plus de legitimitate non-votului)? Eu as zice ca nu in totalitate. Intr-adeavar, sunt de acord ca preferintele (eventuale) ale celor care lipsesc de la vot din cauza dezinteresului, lenei, imposibilitatii etc. replica in distributie preferintele celor care voteaza. (Acesta este si un argument impotriva votului obligatoriu – ca nu are rost, cam tot aia ar iesi). Dar cum ramane cu cetatenii interesati, care ar vota, dar nu au de unde sa aleaga? Vedem tot mai des aceasta atitudine vis-a-vis de clasa politica: „toti sunt o apa si un pamant”,”nici unul nu e bun” etc. Care este proportia acestor oameni, este o masa semnificativa? Eu nu am vazut cercetari care sa releve acest rezultat si chiar ma mir. (daca aveti cunostinta va rog sa puneti un link sau rezultatele!) iar analiza unor indicatori precum „increderea in partide”, „incredrea in personalitati politice” nu este suficienta. Fara sa ma bazez deci pe rezultate concrete, imi permit totusi sa afirm ca numarul celor care se simt nereprezentati este semnificativ (statistic). Acestia, in momentul votului, au trei alternative: 1) sa aleaga, constructiv, o solutie sub-optima, 2) sa isi de a votul destructiv unor formatiuni fara sanse sau unor grupari cu mesaj radical, sau 3) sa nu se prezinte la vot. In toate aceste cazuri, insa, este infirmata asumptia teoretica enuntata mai sus. As numi toate aceste trei instante vot-negativ, chiar si absenta de la vot, care s-ar traduce prin delegitimarea voluntara a rezultatelor scrutinului.

I.M. As utiliza si votul negativ si ca un argument impotriva votului obligatoriu. Daca il duci pe cetatean la vot impotriva vointei lui (sa aleaga ceva, desi el considera ca nu are de unde) s-ar putea sa ai surprize dintre cele mai neplacute.

O alta „marota” des uzitata ar veni tradusa cam asa: „ai dreptul la un vot, l-ai folosit sau nu, e treaba ta, suporti consecintele”. Oare? As zice ca e valabil si invers: Nu l-am folosit, alesii suporta consecintele, pentru ca nu e totuna sa „te alegi” cu o majoritate obtinuta din 70% sau din 30% dintre alegatori. Dar nu mi se pare nici corect sa mi se inchida gura pentru ca nu am facut o alegere din niste variante inacceptabile, legitimand astfel pe cineva care nu ma reprezinta.

I.M. Dupa cum ne amintim de la sedintele de pionieri 🙂 in cazul votului exista si varianta „abtinerii”, care se numara si consemna ca si rezultat al votului. In multe cazuri abtinerea poate fi considerata ca o „contra de apel”, in sensul ca as alege ceva dar nu am suficiente variante/optiuni.

Pe alt palier, cel al legitimitatii, doresc sa aduc in discutie ultimul scrutin european (alegerile pentru PE 2004) care au pus pe jar autoritatile UE la toate nivelurile tocmai din cauza prezentei scazute la vot. Comisia Europeana a declansat ulterior un larg proces de investigare a cauzelor a ceea ce s-a considerat a fi un mare esec si o amenintare la adresa Uniunii in sine (vezi o consecinta, proiectul Can EU hear me?). In 2004 deci, media prezentei la vot la nivelul UE a fost de 45,5%, media in randul UE15 a fost 47,1%, iar media in randul „noilor veniti” a fost de 26,4% cu cel mai scazut turnout, Slovacia, 16,96%. Ce i-a ingrijorat cel mai tare pe oficialii europeni a fost faptul ca declinul turnout-ului a mers din alegeri in alegeri din 1979 (primul an in care PE a fost ales direct) incoace:

Turnout EP elections - istoric

Lipsa de apetit a cetatenilor pentru alegeri  poate fi interpretata ca lipsa de apetit a acestora pentru problemele comune si distanta pe acestia o iau fata de institutiile alese si, implicit, cele rezultate in subsidiar. In mod particular, avand o structura complexa si greu de inteles pentru cetateni, probleme de comunicare si problemem de pozitionare, Uniunea Europeana s-a lipit si de o etichetare pentru care a devenit definitie: „deficitul democratic„. In ultimii ani s-au facut eforturi sustinute pentru a imbunatatii relatiile dintre institutii si cetateni si aceasta este una dintre preocuparile majore la organismelor UE. Dar asta este o alta poveste, pentru o alta data.

PS. Cu voia Dvs., insa, eu as extinde, totusi, acest termen de deficit democratic (pentru ca imi place cum suna si este sugestiv) la orice disfunctiune in relatia ales-alegator si probabil il voi mai folosi in acest sens mai larg.

Acest articol a fost publicat în Discutii tehnice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Despre absenta de la vot, votul obligatoriu si votul negativ

  1. Pingback: Ce faci cand nu ai de unde alege? « Cetatean de Oradea

  2. Zahngold zice:

    What’s up friends, its enormous piece of writing regarding teachingand fully explained, keep it up all the time.

  3. mensana zice:

    votul negativ este cel care este deja mentionat in Constitutie: „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale”.
    Ce vot „egal” pot avea eu daca nu am pe cine sa aleg ca nici un candidat nu intruneste cerintele mele electorale in fata unuia care ARE PE CINE SA ALEAGA. Nu discutam CUM A AJUNS CA ACEL CANDIDAT SA FIE PUS PE LISTA ELECTORALA IAR UN POTENTIAL CANDIDAT PE CARE EU L-AS ALEGE NU A FOST PUS.
    SINGURUL MOD IN CARE EU SA FIU EGAL IN FATA ACELUI ALEGATOR ESTE CA EU SA AM POSIBILITATEA SA DAU UN VOT NEGATIV ACELUI CANDIDAT. SAU ALTUI CANDIDAT.
    NU EXISTA NICAIERI IN CONSTITUTIE MENTIONAT FAPTUL CA VOTUL TREBUIE SA FIE NUMAI UNUL POZITV.

  4. just|theory zice:

    @mensana: Multumesc pentru citire si comentariu! Pot sa va raspund ca, in mod paradoxal, faptul ca Dvs. va puneti aceste probleme deja va face „mai egal” decat cei care (cred ca) „au” cu cine sa voteze. 😉
    Acum, in acceptiunea strict tehnica a termenului „vot negativ” se refera mai degraba la o actiune indirecta, nu efectiva – de exemplu absenteismul, dar exista si alte forme de „vot negativ” civice. Eu spuneam ca nu ar strica sa existe si o solutie efectiva, formala, prin care cetateanul interesat, activ, care se prezinta la vot dar nu are cu cine sa voteze, sa poata exprima acest lucru in mod cert, neechivoc, cuantficabil (numarabil) – o casuta „NU AM CU CINE VOTA”. Astfel votul lui ar insemna ceva, nu ar fi pus la un loc cu cei al caror vot e anulat din motive tehnice (au pus stampila aiurea, pe langa, sau de mai multe ori – caci, desi unii cred ca astfel se razbuna pe politicieni, semnalul lor tot la gunoi ajunge, fiind de fapt un vot nul) sau ar fi ignorat, pur si simplu, la fel ca si cei care din lene sau nepasare nu s-au prezentat la vot!
    Referitor la o alta nuanta a comentariului Dvs., ar exista si posibilitatea ca alegatorul sa adauga efectiv pe lista de votare un nume pe care il doreste (sunt tari in care poti face asta chiar daca X nu e inregistrat ca si candidat!) – sistemul de liste deschise – sau sa alegei de pe o lista acele persoane pe care tu le doresti, crescandu-le sansele de a fi alese – lista cu selectie (semi-inchisa sau deschisa).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s